Eu nu-mi ador în tine iubirea mea răsfrântă,
Cum, oglindit în ape, se contempla Narcis:
În volbura de valuri ce-ntiderea-ţi frământă
- Unde foiesc balauri - nu-i tihnă pentru vis.
Dar uneori eşti numai azur, rodeşti sirene,
Din spumele-ţi de patimi se zămislesc mari zei,
Iţi scoţi toţi înecaţii la tărmuri, ca alene
In dragoste-ţi cu toane iar să te joci cu ei.
Atuncea plec în tine să-ţi cuceresc favoarea;
Iţi flutur oriflame, pun purpura veşmânt,
Ca dogii când în larguri se logodesc cu marea,
In sufletu-ţi oceanic, nuntind, mereu m-avânt;
De sus, din mândru-mi geniu armat în Bucentaur,
Ti-arunc, inel, iubirea-mi, cătuşa grea de aur.
Cum, oglindit în ape, se contempla Narcis:
În volbura de valuri ce-ntiderea-ţi frământă
- Unde foiesc balauri - nu-i tihnă pentru vis.
Dar uneori eşti numai azur, rodeşti sirene,
Din spumele-ţi de patimi se zămislesc mari zei,
Iţi scoţi toţi înecaţii la tărmuri, ca alene
In dragoste-ţi cu toane iar să te joci cu ei.
Atuncea plec în tine să-ţi cuceresc favoarea;
Iţi flutur oriflame, pun purpura veşmânt,
Ca dogii când în larguri se logodesc cu marea,
In sufletu-ţi oceanic, nuntind, mereu m-avânt;
De sus, din mândru-mi geniu armat în Bucentaur,
Ti-arunc, inel, iubirea-mi, cătuşa grea de aur.
(Vineri, 8 iulie 1955)